Etapa a 11-a – ultima – din Liga 1, încheiată luni, a relevat neașteptatul apetit al echipelor românești pentru promovarea fotbaliștilor tineri din alte țări. Aceștia au o pondere mai însemnată din numărul total de străini intrați pe teren, decât omologii lor români.
Din totalul de 78 de jucători sub 25 de ani intrați pe teren în ultima etapă, 50 au fost români și 28 de alte naționalități. O treime dintre români sunt însă concentrați la numai două echipe, Viitorul (9) și Dinamo (7). Restul de 12 echipe din Liga 1 au băgat în teren, laolaltă, 34 de fotbaliști autohtoni și 25 de străini sub 25 de ani. Viitorul a avut unul singur și Dinamo doi la această categorie.
Gică Hagi i-a dat credit fiului său la Viitorul, încredințându-i inclusiv banderola de căpitan deși are numai 16 ani. FOTO: ProSport
Se poate observa că, dacă eliminăm cele două echipe din campionat care par să aibă altă politică față de restul competitoarelor (Viitorul și Dinamo), antrenorii și conducătorii din fotbalul românesc par puțin tentați să meargă pe mâna tinerilor, iar atunci când o fac, mai degrabă ar băga în teren un jucător din străinătate, decât unul din partea locului. Exceptându-i pe cei folosiți de Viitorul și Dinamo, în ultima etapă au intrat pe teren 101 jucători români (din care 34 sub 25 de ani) și 65 de jucători străini (25 sub 25 de ani). Cu alte cuvinte, proporția românilor tineri este de 33,7%, în timp ce la străini se apropie de 38,5% – cu aproape 5 procente mai mare.
Croații au avut 71% din jucători sub 25 de ani în ultima etapă. Noi – 40%
Pentru o relevanță mai mare a datelor de mai sus, ProSport a luat ca reper ultima etapă (a 10-a) din Croația, țară la care fotbalul nostru se raportează permanent cu invidie deoarece produce și vinde jucători pe bandă rulantă, dar reușește să se și califice constant la turneele finale ale Europenelor și Mondialelor deși are doar 4 milioane de locuitori. În cele cinci partide jucate în Croația au evoluat 139 de fotbaliști, din care 98 (peste 70%) autohtoni. Prin comparație, în Liga 1 au fost doar 61,2% jucători români. O diferență de aproape 10 procente.
În rest, cifrele dintre cele două campionate sunt atât de diferite încât suportă greu o comparație.
> Cele 10 echipe din prima ligă croată au băgat în teren, în total, 22 de jucători sub 21 de ani. > În Liga 1, deși sunt 14 echipe, au existat doar 20 de jucători sub 21 de ani.
> În Croația au jucat 99 de fotbaliști sub 25 de ani din totalul de 139. Adică peste 71%. > În România au jucat 78 de fotbaliști sub 25 de ani din totalul de 194. Adică 40%.
> În Croația au fost prezenți în teren, în ultima etapă, 76 de croați sub 25 de ani, adică peste 54% din totalul fotbaliștilor folosiți de cele 10 echipe.
> În România au fost prezenți în teren, în ultima etapă, 50 de români sub 25 de ani, adică puțin sub 26% din totalul fotbaliștilor folosiți de cele 14 echipe.
Doi jucători de 16 ani, alți trei de 18 ani. Atât poate Liga 1 în acest moment
În ultima etapă, la Botoșani, Dinamo a jucat aproape o repriză avându-l în atac pe Robert Moldoveanu, un junior de 16 ani promovat de la centrul de copii al clubului. FOTO: fcdinamo.ro
Paralela poate continua în felul acesta și cu alte date, relevând în ultimă instanță că „fabrica” de fotbaliști Croația nu se bazează pe talentul superior, gena de luptător, înclinația nativă către acest sport – așa cum se îngrămădesc să explice toți conducătorii și antrenorii români -, ci pe o altă viziune asupra fotbalului. În România, Viitorul și Dinamo sunt acum excepțiile fericite pe care toți șefii de cluburi spun că le admiră, dar niciunul nu se înghesuie să le urmeze. Viitorul a jucat în ultima etapă cu 4 fotbaliști trecuți de 26 de ani și numai doi străini. Dinamo a avut 5 jucători trecuți de 26 de ani și 7 străini. Dacă la Hagi e clar ce se întâmplă de câțiva ani, în schimb la Dinamo politica lui Rednic pare să prindă contur: fotbaliștii străini au fost aduși pentru a da experiență, iar în rest e băgată în teren o hoardă de puști promovați, în principal, de la propriul centru de copii. La Botoșani, Dinamo a jucat aproape 40 de minute cu un atacant de 16 ani (Moldoveanu) și 22 de minute cu un mijlocaș de 18 ani (Patrick Petre). Alți doi fotbaliști, Șerban și Rotariu, au 20 de ani.
Patrick Petre e folosit constant de antrenorul Rednic, chiar dacă puștiul de 18 ani nu dă mereu satisfacție. FOTO: fcdinamo.ro
În rest, Liga 1 arată ca un loc neprietenos cu noua generație. Șase echipe n-au avut în teren, în ultima etapă, nici măcar un singur jucător sub 21 de ani: ASA, Iași, Petrolul, Botoșani, Steaua și Concordia.
Avem și veritabile recorduri. CSMS Iași, cea mai bătrână echipă din Liga 1 (medie de vârstă 29,3 ani la ultimul meci), a avut în teren doar doi jucători sub 25 de ani (românul Crețu și italianul Piccioni). Concordia, deși a folosit o echipă integral autohtonă, a avut doar trei jucători sub 25 de ani.
Presiunea rezultatelor proaste din startul sezonului pare să-l fi copleșit și pe Rădoi la Steaua. Din echipă au dispărut copiii, directorul tehnic reorientându-se către fotbaliștii cu experiență. La ultima partidă, Steaua n-a mai avut în teren niciun fotbalist sub 21 de ani. Prin comparație, la derby-ul cu Dinamo, Rădoi mizase pe trei astfel de tineri: portarul Cojocaru, mijlocașul Mihalcea și atacantul Tudorie. Niciunul nu mai beneficiază acum de încrederea antrenorilor. Și media de vârstă a crescut la Steaua: de la 24,3 ani în partida cu Dinamo la 26 de ani luni, cu Chiajna. Asta deși, teoretic, meciul din etapa a 11-a ar fi permis, ținând cont de adversar, rodarea unor tineri din lot. Ianis Hagi (Viitorul) și Robert Moldoveanu (Dinamo) au fost cei doi fotbaliști de 16 ani care au intrat pe teren în ultima etapă. Aceștia, alături de Nedelcu (Viitorul), Ivan (Craiova) și Petre (Dinamo), sunt cei cinci jucători până în 18 ani intrați pe teren la sfârșitul săptămânii trecute.
În etapa a 11-a, Liga 1 a fost un campionat bătrân. Viitorul (medie de 23 de ani) și Dinamo (medie de 23,4 ani) sunt cazuri izolate, chiar dacă ambele echipe au rezultate bune și demonstrează că tinerețea lotului și performanța nu se exclud. În rest, avem șase echipe cu medie de vârstă peste 27 de ani. Nici măcar antrenori tineri, precum Edi Iordănescu, la Pandurii, nu par cu un apetit deosebit pentru tineri.
De ce mijlocașii Croației ajung la Inter și Barcelona, iar cei ai României – Hapoel Tel Aviv și Osmanlispor
Prin comparație, campionatul Croației pare, pur și simplu, din alt film. În ultima etapă, absolut toate echipele au avut majoritatea fotbaliștilor sub 25 de ani. La NK Zagreb au fost 13 din 14, la Hajduk Split – 12 din 14, la Lokomotiva Zagreb – 12 din 14. Alte trei formații, Rijeka, Slaven Koprivnica și RNK Split, au avut 9 jucători sub 25 de ani. Cei mai „conservatori” au fost cei de la Osijek, Dinamo Zagreb și Istra, cu „numai” 8 jucători sub 25 de ani. Prima lor ligă pare o competiție dedicată promovării și creșterii de tinere talente.
În loc de alte concluzii, iată echipele Croației și României la ultimele partide din preliminariile Europenelor. În paranteze sunt cluburile unde evoluează acum fotbaliștii respectivi. Jucătorii care le compun sunt rodul politicii pe care o au cluburile din campionatele prezentate mai sus.
Croația: Subasic (AS Monaco) – Vrsalijko (Sassuolo), Corluka (Lokomotiv Moscova), Vida (Dinamo Kiev), Srna (Șahtior Donețk) – Brozovic (Inter Milano), Modric (Real Madrid) – Ivan Perisic (Inter Milano), Rakitic (Barcelona) / Kalinic (Fiorentina), Pjaca (Dinamo Zagreb) / I. Olic (SV Hamburg) – Mandzukic (Juventus).
România: Tătărușanu (Fiorentina) – Papp (Steaua), Chiricheș (Napoli), D. Grigore (Al Sailiya), Raț (Vallecano) – Hoban (Hapoel Be”er Sheva) / Fl. Andone (Cordoba), Pintilii (Hapoel Tel Aviv) – Torje (Osmanlispor), Budescu (Astra) / Sânmărtean (Al Ittihad), Maxim (Stuttgart) / Ad. Popa (Steaua) – Keșeru (Ludogoreț).
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER